|
|
|
|
|
Ciclul „Cultura educaţiei” (28 martie 2006)
Dezbatere organizată sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe – 28.03.2006
Scopul acestei dezbateri nu a fost atât criticarea sistemului de învăţământ românesc prin comparaţia lui cu sistemul educaţional din străinătate, ci descoperirea unor „bune practici” care ar trebui abordate în domeniul cercetării şi educaţiei.
Primul care a luat cuvântul a fost domnul Corneliu Vişoianu – preşedintele Fundaţiei Culturale Delta – care a mulţumit celor prezenţi şi a subliniat necesitatea alcătuirii unui bilanţ al anului trecut şi al evenimentelor legate de târgul de universităţi şi de raportul publicat de Ministerul Educaţiei şi cercetării, precum şi stabilirea unor direcţii pentru viitor, analizarea problemei educaţiei atât din perspectiva studenţilor cât şi din cea a oficialităţilor.
Au fost prezenţi organizatorii RIUF, doamna Ecaterina Andronescu (fost ministru al educaţiei), reprezentanţi ai comisiei Fulbright, DAAD, Educate, British Council, MAE, deputaţi. Cu toţii au convenit că este necesară stabilirea unui dialog în urma căruia să se poată edita un raport cu „cele mai bune practici”, mai ales că problema învăţământului din România nu ţine strict de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ci priveşte întreaga societate în ansamblul ei.
Au fost şi probleme pe care Fundaţia Culturală Delta le-a ridicat şi în 2005: Comisia de Recunoaştere a Diplomelor care impune nişte reguli mult prea stricte, ca re îngreunează mult sistemul şi nu este normal ca personalităţi precum domnul Toader Paleologu sau alţi tineri care au absolvit cu rezultate deosebite studiile la universităţi de prestigiu din lume să nu se poată bucura de o recunoaştere a valorii lor în România.
Doamna Ecaterina Andronescu a precizat ca această discuţie are în vedere doar învăţământul superior a cărui dinamică, în anii ce au urmat revoluţiei, a fost cea mai pronunţată. În 2006, în România sunt 700 000 de studenţi, faţă de 125 000 câţi erau în 1989. Evident că sistemul are neajunsuri: din păcate corpul profesoral nu s-a putut multiplica cu aceeaşi dinamică. În prezent sunt 450 000 de studenţi în învăţământul de stat şi 30 de universităţi acreditate. Iniţial acest lucru a părut îngrijorător, pentru că, mai mult decât învăţământul preuniversitar, învăţământul superior este eterogen – există facultăţi mai bune şi facultăţi mai slabe, de multe ori chiar în cadrul aceleaşi universităţi.
Cu toate acestea, învăţământul a avut încă de la început o mare deschidere către vest, prin programele Tempus, Leonardo, Socrates, dar, în acelaşi timp, a existat o subfinanţare cronică. Este greşită blamarea globală a sistemul şi acest lucru nu poate să îi aducă beneficii. În schimb, trebuie promovate practicile de succes şi schimbul de experienţe între universităţi. Sunt multe facultăţi care au semnat şi semnează parteneriate cu facultăţi din străinătate prin intermediul cărora studenţii români pot pleca la burse, pot face doctorate. MEC doreşte organizarea unor cicluri de masterate şi în România. În prezent există programe de masterat în parteneriat cu Franţa, Germania, Italia şi se doreşte şi semnarea unuia cu Marea Britanie.
Reprezentanţii Comisie Fulbright au afirmat că dintre bursierii români plecaţi în ultimii 8 ani, numai 1% au revenit în ţară. Cel mai uşor este să se integreze pentru absolvenţii de ştiinţe economice, şi mult mai greu pentru absolvenţii de Drept. Absolvenţii din SUA, faţă de cei ai universităţilor din alte ţări, sunt mult mai bătăioşi şi au satisfacţia că au putut produce o schimbare măcar la locul de muncă. Există schimburi de studenţi şi de profesori intermediate de Comisia Fulbright. În 2005 au plecat 40-45 de studenţi la bursă. În medie, procentul celor admişi dintre cei care depun cererile pentru bursă sunt de 10%. Anual, la Comisia Fulbright depun cereri aproximativ 200 de tineri dintre care numai 20 pleacă.
Reprezentantul DAAD a afirmat că instituţia din care face parte oferă anual 100 de burse. Deşi există motive să te întorci, în general atitudinea faţă de absolvenţii din străinătate este refractară, de exemplu, pentru ocuparea unui post în Universitate ai mai multe avantaje dacă ai rămas în România decât dacă ţi-ai definitivat studiile în altă parte.
Domnul Vişoianu a evidenţiat problemele locale legate de exodul tinerilor – profesioniştii părăsesc mediul rural îndreptându-se spre marile oraşe, apoi spre exterior. Este necesară o expertiză în management la nivelul oraşelor mici.
Radu Limpede, reprezentantul Junior Chamber International Bucharest, a fost de părere că nu Guvernul poate oferi oportunităţi, el fiind doar un actor. Este necesar să se semneze cât mai multe acorduri între universităţi, centrele de cercetare şi companiile private, acest lucru ducând la îmbunătăţirea sistemul de învăţământ românesc în care se simte o acută lipsă a laturii practice. Doar latura educativă nu poate pregătii absolvenţii pentru integrarea într-o companie.
Reprezentantul Bursei Guvernul României, a declarat că s-au trimis 40 de studenţi la bursă pentru care, la întoarcere, există posturi de manageri publici, facilităţi, salarii mai mari. Pe de altă parte, toţi doresc să muncească în Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Integrării şi nu ar fi corect să li se nege celor 700 000 de studenţi din România dreptul de a aplica pentru diferite posturi, în favoarea absolvenţilor de studii în străinătate.
Concluzia acestei dezbateri a fost că reprezentanţii instituţiilor responsabile trebuie să se implice mai mult, alături de ONG-uri şi de studenţii români în străinătate, pentru a pune bazele unor colaborări care să permită rezultate concrete în domeniile: acreditarea diplomelor obţinute în urma studiilor în străinătate, modificarea legii muncii pentru a uşura susţinerea de programe de internship, creditarea studiilor, îmbunătăţirea condiţiilor de acces pe piaţa muncii şi în instituţiile publice a tinerilor care au studiat în străinătate.
Fundaţia Culturală Delta va mai organiza astfel de evenimente, în funcţie de posibilităţile pe care le va avea şi de fazele de desfăşurare a proiectelor iniţiate.
|
|
|
