|
|
|
|
|
» Alexandra Şova (New Haven, Connecticut, U.S.)
» Alexandru Mănăilă (Cambridge, Massachusets, U.S.)
» Alina Partenie (Paris, Franţa)
» Costică Brădăţan (Oxford, Ohio, U.S.)
» Cristian Matei (Galway, Irlanda)
» Gabriela Toroimac (Lille, Franţa)
» Geanina Neagu (Mainz, Germania) |
|
» Irina Mătulescu (Lille, Franţa)
» Maria Olteanu (Mainz, Germania)
» Mihai Bota (Los Angeles, U.S.)
» Miruna Constantinescu (Londra, U.K.)
» Răzvan Ciobanu (Lyon, Franţa)
» Ştefan Horneţ (Princeton, New Jersey, U.S.)
» Tudor Trof (Ljubljana, Slovenia) |
 |
|
|
|
Coperta "EVO" |
|
|
|
|
| Interviu Geanina Neagu |
|
 |
 |
Născută pe 22 februarie 1981. A studiat la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Buzău. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Geografie-Engleză, din Universitatea Bucureşti, şi Masterul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din aceeaşi universitate. A studiat un semestru în cadrul programului Erasmus-Socrates la Institutul de Geografie al Universităţii din Potsdam, Germania, apoi a urmat un program interdisciplinar (sociologie, asistenţă socială, geografie, antropologie, antropologie culturală) de studii aprofundate – „Migraţii europene. Dimensiuni sociale şi aspecte interculturale” – la Universitatea „Johannes Gutenberg”, din Mainz, Germania. În prezent lucrează la Zentralstrelle für Arbeitsvermittlung (Centrala de Mediere a Forţei de Muncă) din Bonn, care ţine de Agenţia Federală de Ocupare a Forţei de Muncă, având titlul de "asistentă de echipă" la Departamentul Medieri Internaţionale Muncă Sezonieră.
De ce ai vrut să studiezi „afară”?
Studiul în străinătate îţi oferă o alternativă, un alt mod de a aborda lucrurile, nu numai în sfera profesională ci şi în universul personal, care în perioada studiilor este în formare. Ocazia de a pleca cu bursă Erasmus-Socrates a fost o provocare şi mi-a oferit şansa de a face cunoştinţă cu un sistem nou, de a mă dezvolta personal printr-o experienţă în străinătate şi, nu în ultimul rând, mi-a deschis noi orizonturi şi alternative.
Ce diferenţe te-au frapat?
Diferenţele sunt mari şi în principal constau în modul diferit de abordare, în metodă. Ocidentalii au învăţat de la capitalism pragmatismul şi îl pun în practică şi în studiu, în procesul de predare-învăţare. În comparaţie cu sistemul românesc, cel german reduce teoria şi cantitatea, lăsând loc practicii, exemplelor, metodei learning by doing (de unde şi obligativitatea stagiilor de practică pentru terminarea studiului şi preţul care se pune pe experienţa căpătată în timpul studiilor). Studentul are o libertate mai mare în a-şi alege materiile de studiu, sistemul e liberal, arată o direcţie, însă nu impune – plasează pe umerii studentului responsabilitatea alegerii şi simţul de răspundere, îl ajută să înveţe ce îi place. Individul scapă astfel de coşmarul detaliilor şi materiei inutile, se concentrează pe ce poate să facă şi devine un adevărat specialist.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult acolo?
Metoda de abordare pe care am descris-o mai sus, libertatea care ţi se oferă, oportunităţile mărite. Îmi rezum răspunsul doar la sfera de studiu, întrebarea poate fi mult mai vast abordată şi din alte perspective.
Te-ai întoarce în România? În ce condiţii?
Eu m-am întors după studii, însă şansa mi-a deschis drumul profesional tot în Germania, aşa că am revenit aici. Am revenit însă dintr-o întâmplare fericită şi nu după încercări îndelungate. Nu am considerat că am pierdut ceva la momentul întoarcerii în România; studiul în străinătate este o perioadă optimă de dezvoltare profesională şi personală, însă e limitată. După studiu este însă foarte greu să intri pe piaţa autohtonă a forţei de muncă, care e saturată şi cu multe probleme la momentul de faţă în Germania. Şanse mai mari au cei din mediul academic, dar consider că acum România oferă multe posibilităţi pentru tineri, pentru cei care vor să schimbe ceva, să se implice. Bineînţeles că e foarte greu să defrişezi un pământ virgin, dar şi provocarea e pe măsură. Aici în vest oamenii se plâng că nu mai au pentru ce lupta, că nu mai există eroi. În România ai toate şansele să devii un „erou”, pentru că şi provocările sunt pe măsură.
Ai colegi care s-au întors? Colegi care au rămas?
Am colegi din ambele tabere, fiecare cu problemele lor. Peste tot există avantaje şi dezavantaje.
Ce le poţi spune tinerilor care vor să plece acum?
Tinerilor care vor să plece să studieze în străinătate le recomand cu căldură experienţa şi îi îndemn să se întoarcă în România – ţara noastră este o provocare în aceeaşi măsură şi are nevoie de forţe proaspete, de idei noi.
M-aş bucura să văd mai multă implicare din partea tinerilor în România, mai multă speranţă în puterea lor de a schimba. Recomand spiritelor întreprinzătoare şi care vor să se afirme să se întoarcă acasă.
Ştiu că Occidentul este o mare tentaţie, însă a alege să mergi pe drumul mai greu de acasă îţi poate aduce la un moment dat satisfacţii mai mari, care nu se văd de pe o zi pe alta.
Cred că trebuie să avem mai multă răbdare cu ţara noastră, mai multă încredere şi să aşteptăm rezultatele pe termen lung – ele nu vor întârzia să apară.
|
|
|
|
