|
|
|
|
|
» Alexandra Şova (New Haven, Connecticut, U.S.)
» Alexandru Mănăilă (Cambridge, Massachusets, U.S.)
» Alina Partenie (Paris, Franţa)
» Costică Brădăţan (Oxford, Ohio, U.S.)
» Cristian Matei (Galway, Irlanda)
» Gabriela Toroimac (Lille, Franţa)
» Geanina Neagu (Mainz, Germania) |
|
» Irina Mătulescu (Lille, Franţa)
» Maria Olteanu (Mainz, Germania)
» Mihai Bota (Los Angeles, U.S.)
» Miruna Constantinescu (Londra, U.K.)
» Răzvan Ciobanu (Lyon, Franţa)
» Ştefan Horneţ (Princeton, New Jersey, U.S.)
» Tudor Trof (Ljubljana, Slovenia) |
 |
|
|
|
Coperta "EVO" |
|
|
|
|
| Interviu Miruna Constantinescu |
|
 |
 |
Născută pe 5 mai 1986. A absolvit liceul B. P. Haşdeu din Buzău, profilul ştiinţe sociale, iar în prezent este studentă la Middlesex University, Londra. Programul pe care îl urmează este Joint Honours (dublă specializare), cu major (specializare principală) în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, şi minor (specializare secundară) în dezvoltarea Lumii a Treia.
De ce ai vrut să studiezi „afară”?
Nu pot spune că am vrut să studiez neapărat „afară”.
Am vrut să dobândesc o pregătire la un nivel cât mai înalt în domeniul ştiinţelor politice.
Am aplicat la mai multe facultăţi, şi din ţară şi din străinătate, şi am considerat că Londra este cea mai bună alegere. Middlesex University a avut rezultate excelente cu programul de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, iar foştii lor studenţi sunt acum angajaţi în structuri politice din toată lumea.
Faptul că facultatea este în Londra, una dintre cele mai importante capitale europene, constituie un avantaj în privinţa asta. În plus, ca absolvent de relaţii internaţionale, este foarte util să ai o diplomă recunoscută pe plan (cel puţin) european.
 Ce diferenţe te-au frapat?
Nu o să mă refer la diferenţele materiale, pentru că nu mi s-ar părea corect. În rest, sunt foarte multe diferente de atitudine. Programul este mult mai lejer şi mult mai flexibil. Cursuri nu avem decât trei zile pe săptămână, în rest se aşteaptă să învăţăm singuri. În anii doi şi trei toate materiile sunt alese de studenţi, în funcţie de interesele fiecăruia. Astfel, în cadrul aceleiaşi specializări şansele ca doi studenţi să termine acelaşi program sunt foarte mici.
La partea de organizare stau, de obicei, foarte bine. Profesorul nu trebuie să se ocupe decât de partea academică. El este obligat să fie la dispoziţia studenţilor pentru orice problemă legată de cursul pe care îl predă (e-mail-ul, numărul de telefon, biroul, orele în care poate oferi consultanţă toate sunt făcute publice pe site-ul facultăţii). Programa fiecărei materii este de asemenea publicată pe internet, fiind detaliată pe săptămâni.
De nimic ce ţine de problemele administrative nu se ocupă profesorii. Biroul studenţilor este responsabil pentru toate actele necesare, pentru consiliere (prin centrele pe care le are), pentru organizarea orarelor, inclusiv pentru primirea de lucrări (care se depun contra unei chitanţe care să ateste ora şi data la care proiectul respectiv a fost depus) sau prelungirea unor termene limită în cazuri de urgentă, boală etc. Aşa se încearcă obiectivizarea profesorilor.
Evaluarea testelor sau a proiectelor se face de către doi profesori ai catedrei. Un eşantion reprezentativ este trimis la un profesor din afara facultăţii, de la o instituţie parteneră. De asemenea, baremele pentru lucrări sunt făcute publice. Toate aceste detalii contează şi îţi permit să te concentrezi mai mult asupra studiilor.
Ce îţi place mai mult acolo unde studiezi?
Îmi e greu să nominalizez ceva acum. Cred că cel mai mult îmi place flexibilitatea programului, care îmi permite să mă concentrez pe aria în care vreau să profesez la sfârşitul facultăţii. În plan personal, sunt foarte ataşată de prietenii mei de aici, de colegii de clasă şi de muncă. E un nou stil de viaţă, la care încă mă adaptez, dar care îmi place.
Te-ai întoarce în România? În ce condiţii?
M-aş întoarce în România şi mâine, dacă aş avea un motiv bun. Nu privesc România şi Anglia în termeni de „aici” şi „acolo”. O să încerc mereu să valorific oportunităţile cele mai bune pentru mine, indiferent de locul în care mă aflu. Şi, din punctul meu de vedere, dacă o să am ocazia să îmi dezvolt o carieră puternică în România, asta nu poate să fie decât un avantaj. Nu cred că există cineva care nu îşi doreşte să rămână aproape de familie.
Ai colegi care s-au întors? Colegi care au rămas? 
Am colegi care au rămas în străinătate. Care să se fi întors încă nu, pentru că majoritatea prietenilor mei sunt încă studenţi. Cunosc însă câţiva studenţi care tot timpul facultăţii s-au plâns că nu se pot adapta la noul stil de viaţă, în schimb nici nu au luat în calcul soluţia de a se întoarce în ţară. Mie mi se pare o atitudine greşită. Poţi reuşi foarte multe şi în ţară, şi în general, ai randament maxim atunci când te afli într-un mediu care îţi prieşte.
Dacă te-ai întoarce la momentul plecării, ai mai pleca?
Da. În continuare consider că pentru mine decizia cea mai bună a fost să vin la Londra. Cu certitudine n-o s-o ştiu decât peste câţiva ani poate. Dar deocamdată sunt foarte mulţumită. Cred că alegerea de a pleca la facultate în străinătate trebuie făcută într-un mod cât se poate de lucid, punând în balanţa avantajele si dezavantajele pentru toate variantele posibile. Pentru asta e nevoie ca studentul să fie foarte bine informat, să profite din plin de faptul că majoritatea facultăţilor din străinătate sunt dispuse să-şi facă reclamă cât mai bună şi trimit broşuri şi pliante gratuit. În primul rând ar trebui să se intereseze cât de puternic este departamentul la care vrea să aplice din cadrul facultăţii respective. Nu de puţine ori, la facultăţi de mare prestigiu, anumite departamente sunt extrem de slabe. În al doilea rând, contează mult şi numărul studenţilor internaţionali din cadrul facultăţii. Acolo unde există mulţi studenţi internaţionali, de cele mai multe ori integrarea e mult mai uşoară, sunt organizate programe speciale pentru ei şi în general atitudinea este mult mai deschisă. Înainte să plec nu mi se părea atât de important, dar odată ce am ajuns aici mi-am dat seama cât contează să te integrezi şi din punct de vedere social, să existe un consilier care să îţi dea sfaturi în toate privinţele, care să fie bine informat cu privire la situaţia ta legală şi la drepturile tale în ţara respectivă. |
|
|
|
