Revista "EVO" - numărul 2

Noutăţi

»» Sunt disponibile pe site formularele de înscriere la Tabăra de vară Delta Kids

»» Fundaţia Culturală Delta anunţă lansarea bursei „Alexandru Paleologu”, ediţia 2010

»» Puteţi citi eseul câştigător al bursei “Alexandru Paleologu” şi un interviu cu autorul, Iulian Curuia

»» A fost publicat textul de dragoste câştigător al bursei Ars Amandi şi un interviu cu autoarea, Medeea Iancu

»» Bursele Fundaţiei, ediţia 2009 – festivitatea de premiere

»» A patra ediţie a concursului de eseuri “Alexandru Paleologu” s-a încheiat

»» S-a stabilit câştigătorul bursei Ars Amandi, ediţia 2009

» Costică Brădăţan - O poveste din Bizanţ
» Andreea Manuela Popovici, Toronto
» Bogdan Suceavă - Cum scriem, cum publicăm?
» Alex Mihai Păun - Dincolo de solemnitate
» Daniela Vişoianu - Oameni sau resurse?
» Andrei Hagiu, Boston (NOU)
» Reimar Müller, DAAD Bucureşti
» Simona Bilt, Frankfurt pe Main
» Maria Vavila Diamandi, Heidelberg
» Zehra Wellman, Cluj Napoca
» Ella Maria Kadas, Dresda

» Ana Popa, Essen
» Sânziana Nicolae - Europa şi noi
» Andrei Sorescu - Cât de europeni suntem?
» Dana Florina Mureşan, Frankfurt pe Oder
» Alexandra Oniceanu - Cât de europeni suntem?
» Bianca Stan, Köln
» Gunnar Federspiel, Bucureşti
» Alexandru Radu - Student la Harvard
» Cristian Voicu - Student la Harvard
» Alexandru Mănăilă-Maximean - Oportunităţi nelimitate

Coperta
 

  Alexandru Radu
  Student la Harvard


Studiază economia la Harvard. Este absolvent al liceului de informatică „Tudor Vianu”, din Bucureşti. A plecat din România în 2004, fiind admis la 12 universităţi din Statele Unite, toate de top (Harvard, Yale, Princeton etc.). Fiecare dintre acestea i-a oferit bursă completă. A ales Harvardul pentru că i s-a părut cea mai interesantă facultate şi este o concurenţă foarte mare; anual candidează aproximativ 22.000 de elevi din toată lumea, dintre care sunt admişi 1.500-1.600. Din România candidează aproximativ 100, din care 12-15 sunt selectaţi pentru interviu. Dintre aceştia sunt admişi 2 sau 3.

Crede că sistemul românesc de învăţământ, ca şi cel european în general, este foarte diferit de cel american. Există un lucru fundamental diferit. În sistemul european se pune accentul foarte mult pe cunoştinţe şi memorare. În Europa, şi în special în România, studenţii sunt mai apreciaţi dacă ştiu mai multe lucruri punctuale despre un anumit domeniu. În Statele Unite sistemul este bazat pe crearea de abilităţi (skills) şi pe gândirea critică (critical thinking). Oamenii sunt apreciaţi dacă ştiu să facă ceva într-un mod special sau dacă au nişte talente speciale – comunicare, iniţiativă în afaceri etc. Crede că sistemul românesc de învăţământ are foarte multe vârfuri (dovada sunt participanţii la Olimpiadele internaţionale), dar ar trebui să se concentreze pe felul în care aceste vârfuri ating performanţa, pentru a aplica apoi aceste metode pe scară extinsă şi a ridica media la nivel naţional.

Pentru Alex începerea studiilor la Harvard nu a însemnat o schimbare de mediu. În timpul liceului a fost coordonator al mai multor proiecte internaţionale create de comunitatea Europeană în parteneriat cu Colegiul „Tudor Vianu”, fiind aşadar obişnuit atât cu studenţii străini cât şi cu standardele profesionale din Occident. Consideră că Boston, oraşul în care e situată universitatea, este cel mai european oraş din Statele Unite, din această cauză acomodarea fiindu-i mai uşoară. Mai mult, experienţa l-a determinat să fi e o persoană sociabilă – îi plac interacţiunile cu cei din jur. În prezent este alesul a 450 de studenţi în Senatul Studenţilor de la Harvard, unde îi reprezintă. A fost ales şi manager al unei companii cu 800 de angajaţi. Date fiind toate acestea, consideră că s-a integrat foarte bine în comunitate şi nu găseşte nici un punct negativ. Nu crede că există lucruri fundamental rele la Harvard sau în America. Sistemele care sunt aplicate sunt menţinute în funcţiune de sute de ani – asta pentru că funcţionează foarte bine.

La puncte pozitive trece standardele de calitate şi eficienţă. În compania pe care o conduce, cu o cifră de afaceri de peste 6 milioane de dolari, lucrurile pe care le fac oamenii şi seriozitatea acestora îl surprind. În primii doi ani a făcut parte din multe grupuri studenţeşti şi a interacţionat cu multe persoane implicate în afaceri – l-au uimit seriozitatea cu care aceştia tratau proiectele care le erau prezentate şi respectul arătat partenerilor de afaceri.

După ce va termina facultatea ar dori să lucreze pentru o bancă de investiţii sau pentru o firmă de consulting. Deja în timpul anilor trecuţi (şi mai ales în timpul verilor) a lucrat pentru Credit Suisse şi Deloitte Consulting şi ştie că o carieră în domeniu i-ar plăcea. Şi-ar mai dori să facă un masterat (în Statele Unite sau în Europa), apoi să lucreze tot în domeniul afacerilor, în România sau în afară. Îşi doreşte să revină în ţară la un moment dat, pentru că i se pare că România are un mediu de afaceri foarte prolific, care avansează în fiecare zi spre parametri uluitori. Pentru că este un mediu de afaceri relativ nou, există o mulţime de oportunităţi pe piaţa de investiţii, iar acestea atrag, la rândul lor, capital străin şi instituţii internaţionale care, mai departe, conturează viaţa românească. Vine în România de câteva ori în fiecare an şi e mereu impresionat de felul în care se dezvoltă, şi în special Bucureştiul.

Nu crede că ar trebui să se schimbe ceva în România ca să se întoarcă. Îşi doreşte să găsească acelaşi mediu propice afacerilor şi când va termina studiile şi consideră că sunt o mulţime de lucruri care merită să fie apreciate în România.

 

  Copyright 2006 - Fundaţia Culturală Delta
Sunteti vizitatorul numărul: